Fiziopatologia herniei discale cervicale

Procesele fiziopatologice implicate sunt multiple si incomplete intelese. Cu toate acestea, este necesar sa le cunoastem, cel putin ca principiu, pentru a avea la indemana modele de intelegere a fenomenelor.

Din punct de vedere al nutritiei, discul nu dispune la adult de vase sanguine; ele pot fi inca detectate la nou-nascut, dar din colo de varsta de un an dispar cu desavarsire (asumarea pozitiei corecte). In consecinta, procesul este precar (prin difuziune), realizat de elemente celulare putin numeroase, bazate in cea mai mare parte pe un metabolism anaerob. Difuziunea se realizeaza in principal la nivelul porilor “lamei ciuruite”, pori care diminua ca dimensiuni odata cu varsta. Dimensiunile porilor par sa aiba legatura cauzala cu aparitia modificartilor degenerative discale. In consecinta, proteinele discale sunt regenerate cu rimt foarte scazut, de un probabilitatea mai mare de aparitie a modificarilor degenerative.

Mobilitatea deosebit de mare a coloanei cervicale, multitudinea articulatiilor, foarte mari care exercita pe unitatea de suprafata sunt tot atatea grupe de factori favorizanti ai aparitiei modificarilor degenerative. Procesul, macar in parte, se autointretine, modificarile, modificarile functionale fiind deja induse avand ca efect o proasta absorbite a socurilor usual transportate de coloane, la randul lor cauza de degerare suplimentara.

In timp, proteinele discale se modifica, favorizate de consitiile de mai sus, modificarea lor ducand in ultima instanta la modificarea (reducerea) proprietatilor osmotice (reducerea hidrofiliei discale), continutul curent de apa al materialului discal scazanad de la cca 90 % la 70 %. Aceasta inseamna pe de o parte reducerea circulatiei apei catre si dinspre disc, antrenand cu ea o reducerea a aportului de nutrienti si oxigen (factori de agravarea a degenerarii). Pe de alta parte, din pucntul de vedere mechanic, inseamna reducerea intaltimii discale, cu lipsa tensiunii intradiscale. Rezultatul este ca lamele inelului fibros discual nu mai sunt in tensiune si apare un grad de instabilitate concretizat in miscari anormale, existenta lor putand fi una din cauzele aparitiei osteofitelor vertebrale sau aparitiei degenerarilor la nivelul micilor articulatii.

Un al doilea mecanism de producerea a osteofitelor vertebral ar fi legat de bombarea excesiva a inelului fibros, secundar degenerarii nucleului, care in acest fel ridica periostul la nivelul marginilor vertebrale, cu apozitie de os subperiostal.

Cea mai comuna manifestare a degenerarii discale este legata de herniera materialului moale discal. Anatomopatologic procesul incepe cu aparitia unor fisuri radiare in inelul fibros discal prin care fragmente de nucleu pulpos degenerate fac sa bombeze cele cateva straturi de lamele fibroase periferice ramase nefisurate; rezultatul este un disc protruzionat. Procesul continua si la un moment dat, toate lamelele inelului fibros se fisureaza; in acest moment un fragment de nucleu pulpos se poate exteriorize prin fisura (hernia propriu-zisa). Lucrurile pot merge mai departe, fragmentul exeriorizat pierzand legatura anatomica cu discul de origine (hernie discala cu fragment liber). Aceasta ultima enetualitate nu trebuie neaparat sa treaca prin stadiul intermediary de hernie exteriorizata.

Mecanimslee de aparitie a durerii in hernia de disc cervicala, aceastea fiind simptomul dominant ca frecventa in aceasta grupa de afectiuni

Mecanismele de aparitie a durerii radiculare in hernia de disc exteriorizata curpinde in primul rand iritatia mecanica a radacinii comprimate, dar nu numai atat. Exista rpobabil un mechanism de iritare radiculara de cauza chimica, datorat catabolitilor rezultati din degradarea materialului discal herniat, un mecanism vascular la nivel epidural datorat extruziei discale si un mecanism inflamator supra-adaugat.

In ceea ce priveste durerea locala produnda, ce adesea insoteste hernia discului cervical, mecanismul durerii este neclar, cu atat mai mult cu cat pare definitiv demonstrat faptul ca in nucleul pompos si in inelul fibros nu exista terminatii nervoase, iar injectare unui fluid (discografie) intr-un disc normal nu este dureroasa. Asemenea terminatii nervoase au fost gasite in ligamentul longitudinal posterior, dura si in tesutul conjuctiv lax peridiscal, asa incat durerea nu poate preveni decat din aceste tesuturi invecinate.

Desigur exista si durere de cauza musculara. Este vorba de durerea mialgica secundara iritatiei unei radacini nervoase care la randul ei, cauzeaza un spasm muscular, el insusi capabil sa genereze durere.