Resuscitarea Cardio-Respiratorie

Stopul cardio-respirator consta in oprirea activitatii cardiace si a miscarilor respiratorii simultan sau succesiv; diagnosticul unei astfel de stari presupune:

– absenta pulsului la arterele carotide;
– absenta miscarilor respiratorii;
– dilatare pupilara (midriaza), reflexul fotomotor absent;
– pierderea cunostintei;

Pentru a fi siguri de aceste simptome trebuie sa stim cum sa verificam respiratia si pulsul.

Verificarea respiratiei se prin urmarirea expansiunii toracice sau abdominale, prin ascultarea la gura sau nasul victimei a sunetului dat de respiratie sau de simtirea respiratiei (se poate verifica punand un obiect lucios langa nas sau gura care se abureste in prezenta jetului expirator). Dupa verificarea respiratiei ne putem confrunta cu mai multe situatii:

– prezenta respiratiei fiziologice (normala)
– absenta respiratiei, fiind foarte probabila oprirea acesteia
– prezenta unei respiratii ingreunare, victima prezentand miscari toracice specifice, asociate cu absenta jetului respirator la nivelul nasului sau al gurii (obstructia cailor respiratorii superioare); in acest caz de modifica usor pozitia capului, apasand uc o mana fruntea si cealalta ridicand usor gatul, dupa care se scoate pana de sub gat, orientand barbia in sus pentru ca limba sa nu mai obtureze orificiul superior al laringelui. Absenta modificarii respiratie prin aceasta manevra ne orienteaza spre existenta unei obstructii la nivelul cailor respiratorii superioare;
– prezenta miscarilor toracice sau abdominale si a jetuluii expirator dar asociate cu o frecventa si/sau o aplitudine respiratori anormala.

Cauze care pot obstura caile respiratorii superioare sunt:

a) mecanice:
– caderea limbii in faringe in cazul unui victime inconstiente, comatoase sau pralizate, datorita hipotoniei (scaderea tonusului muscular)
– patrunderea in faringe sau laringe ai unor corpi sau lichide aspirate (dinti, sange, lichid gastric varsat si aspirat)
– traumatimele directe ale cailor respiratorii superioare;

b)functionale:
– locale: edemul si spasmul glotic (datorate probabil unei spasmofilii grave)
– centrale: deprimarea sau oprirea activitatii centrilor respiratori bulbo-pontini (in cazul traumatismelor cranio-cerebrale, intoxicatii cu gaz etc)

Verificarea pulsului se face la nivelul arterei carotide cu pulpa a doua sau trei degete (degetele II-IV), inferolateral de cartilajul tiroid (marul lui Adam) sau in partea anterioara a mijlocului muschiului sternocleidomastoidian. Este de asemenea recomandat ca pulsul sa nu se ia de la nivelul arterei radiale pentru ca in anumite cazuri de hipotensiune arteriala rezultatul poate fi fals negativ.

Resuscitarea cardio-respiratorie presupune anumite masuri elementare de reanimare a functilor vitale: formula mnemotehnica dupa care trebuie sa ne ghidam este ABCDEFGHI.

Primele 3 majusule se refera la resuscitarea cardio-respiratorie imediata care poate fi efectuata de persoane care nu au o pregatire medicala iar urmatoarele se refera la intervenii de spcialitate, realizate la locul accidentului, in ambulante sau in unitati de profil.

Airway – asigurarea liberatiii cailor aeriene superioare (am discutat mai sus acest aspect)
Breath – respiratie artificiala;
Circulation – circulatie;

Drugs and fluids, i.v lifeline – administrarea de substante medicamentoase, reechilibrarea hidroelectrica, stabilirea unor linii de abod venoase pentru terapie;
Electrocardiogram – inregistrarea activitatii electrice a inimii (ECG) pentru a evidentia eventualele modificari patologice ale acesteia
Fibrilation treatment – realizarea defibrilarii la stopurile cardiace;
Gauging – evaluarea eficientei masurilor aplicate si inceperea tratamentului etiologic al stopului cardiorespirator (10-15 minute de la inceprea resuscitarii
Hipotermia, human mentation – prevenirea sau tratarea hipotermiei si realizarea resuscitarii cerebrale;
Intensive care – aplicarea de ingrijiri speciale de consolidare si recuperare

Pentru o retinere mai usoara a timpilor necesari resuscitarii cardio-respiratorii s-a propus urmatoarea formula mnemotehnica: HELP ME, adica:

Hiperextensia capului
Eliberarea cailor respiratorii
Luxatia mandibulei (de fapt e subluxatia mandibulei, dar nu mai suna la fel de bine)
Pensarea nasului
Masaj cardiac
Extern

(ce sa ii faci, nu poate arata tot timpul bine – ME – masaj cardiac extern)

Masajul cardiac extern – modul de executie

Cel care acorda primul ajutor isi aseaza mainie una peste alta, deasupra treimii inferioare a sternului victimei si apasa la acest nivel astfel incat sa realizeze o deplasare pe verticala a sternului victimei de 3-5 cm (la adult); pentur ca aceasta manevra sa fie eficienta persoana care executa masajul cardiac extern executa apasarea avand membrele superioare orientate perpendicular p sternul victimei si coatele in extensie, se realizeaza 15 astfel de compresii urmate de 2 alte insuflatii; ritmul de apasare este de 60/ minut iar ritmul insuflatiilor va fi de aproximativ 10 / minut. In cazul in care 2 persoane efectueaza resuscitarea cel care face masajul cardiac extern numara proportia intre insuflatii si compresiunile cardiace este bine sa fie 1:15 sau in cazul unui singur salvator 2:30.

Aceasta manevra de resuscitare cardio-respiratorie se continua pana cand victima isi reia respiratia si activitatea cardiaca spontana; in care nu se observa acest lucru se continua cu manevrele inca 30-45 de minute, exceptie fac cazurile in care victima a fost expusa la temperaturi scazute (inec in apa rece, avalanse), situatii in care manevrele de resuscitare pot avea succes dupa o perioada indelungata. Aceste manvreme sunt destul de dificil de realizat tehnic de o singura persoana, astfel incat este recomandat ca macar 2 persoane sa executa resuscitarea in cazul in care exista persoane calficate.

2 thoughts on “Resuscitarea Cardio-Respiratorie

  1. Pingback: Mariuskl » Despre resuscitare

  2. Pingback: polimedia.us/fain/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *