Primul ajutor in hemoragii

Hemoragia resprezinta procesul de extravazare a sangelui din patul vascular

Acordarea asistentei in hemoragii poate fi o urgenta majora atunci cand cantitatea de sange extravazar din patul vascular este mare, salvarea depinzand de precocitatea asigurarii hemostazei.

In fata unei hemoragii se pun 3 probleme:

– stabilirea diagnosticului de hemoragie, nivelul la care se produce si eventual cauza care a determinat-o.

– aproximarea cantitatii de sange pierdute;

– instituirea imediata a tratamentului

Diagnosticul de hemoragie poate fi evident, usor sau dificil de pus. In hemoragiile externe in care sangele se exteriorizeaza la nivelul tegumentului diagnosticul se pune prin simpla inspectie a victimei. In hemoragiile interne in care sangele se acumuleaza in interiorul organismului hemoragia se poate diagnostica la prima vedere destul de greu, in special datorita unor semne generale.

Semnele generale ale hemoragiilor indiferent de localizarea acestora ne orienteaza atat asupra diagnosticului de hemoragie cat mai ales asupra gravitatii ei (care este direct proportionala cu cantitatea de sange pierdut din volumul sanguin circulant); astfel persoana care are o hemoragie dezvolta intr-o perioada de timp variabila de la producerea accidentului (invers proportionala cu debitul hemoragiei ) urmatoarele semne generale:

– paloarea tegumentelor si mucoaselor;

– extremitati reci

– tahicardie (puls accelerat, frecventa cardiaca peste 80-90 batai/minut, puls filiform;

– hipotensiune arteriala;

– tahipnee (cresterea frecventei respiratorii peste 16-18 respiratii / minut)

– stare de agitatie, neliniste;

– senzatia de sete;

– oligurie (scaderea cantitatii de urina eliminata);

– lipotomie (manifestata prin pierderea brusca a starii de constienta insotita de relaxare musculara, dar cu mentinerea functiilor vitale )

– sincopa posthemoragica reprezina pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, insotita de abolirea respiratiei si activitatii cardiace

– socul posthemoragic este o stare foarte grava, uneori ireversibila, determinata de perfuzia tisulara scazuta si care implica toate organele si sistemele; socul hemoragic apare chiar si dupa realizarea hemostazei, uenori la cateva ore de la producerea unei hemoragii mai mari

Semnele locale ale hemoragiilor:

a) in hemoragiile externe poate fi evidentiat usor chiar si tipul de vas care a fost lezat, astfel:

– in hemoragiile arteriale, sangele se scurge la exterior prin pulsatii in ritmul frecventei cardiace a accidentatului, fiind colorat rosu aprins;

– in hemoragiile venoase, sangele este exteriorizat printr-un flux continuu, nepulsatil, avand o nuanta de rosu inchis;

– in hemoragiile capilare (caracteristice escoriatiilor), sangele se evidentiaza printr-o scurgere cu debity mic, numita si hemoragia in panza, acestea se opresc de obicei spontan datorita proceselor fiziologice de hemostaza care sunt eficiente doar in cazul hemoragiilor la nivelul vaselor sangvine mici si mijlocii.

b) in hemoragiile interne produse de obicei prin lezarea unor vase saguine sau a unor organe interne semnele locale apar dupa interval de timp variabil de la producerea traumatismului, uneori dupa semnele generale care, in aceste cazuri, trebuie sa ne orienteze rapid spre diagnosticul corect.

Hemoragia interna exteriorizata apare in cazul in care o hemoragie interna se produce la nivelul unei cavitati sau a unui organ care comunica in mod fiziologic cu mediul extern; aceste hemoragii au denumiri specifice:

– epistaxis: hemoragie din cavitatile nazale;

– hemoptizie: hemoragie la nivelul tesutului pulmonar (sangele este rosu aerat, spumos si se elimina prin tuse);

– hematemeza: hemoragie la niveul tubului digestiv superior (esofag sau stomac) care se elimina prin varsatura avand aspect de sange proaspat sau de sange diferat cafeniu, avand aspectul zatului ramas de la cafea.

– melena: se datoreaza unei hemoratii la nivelul tubului difestiv superior dar care se exteriorizeaza prin materii fecale (ce contin sange digerat, care sunt negricioase, fetide;

– rectoraglia se manifesta prin prezenta de sange proaspat, nedigerat in scaun fiind exteriorizarea unei hemoragii digesitve inferioare la nivelul colonului sau a regiunii ano-rectale;

– hematuria reprezinta pierderea de sange prin urina in timpul mictiunii; cauza acestui tip de hemoragie poate fi la nivel renal, ureteral, vezial, uretral sau prostatic;

– uretroragia consta in pierdrea de sange prin uretra, in perioadele intermictionale;

– metroragia reprezinta hemoragia de origine uterina, independenta de modificarile fiziologice din timpul ciclului menstrual

Cand in urma unei contuzii sangele se acumuleaza in tesuturi si nu se exteriorizeaza, se formeaza un hematom.

Exista o serie de hemoragii interne neexteriorizate care au denumiri consacrate, determinate de localizarea colectiei sanguine:

– hemotorace: sange revarsa in cavitatea pleurala;

– hemopericard: sange acumulat in cavitate pericardica;

– hemoperitoneu: colectie sanguinolenta in cavitatea peritoneala;

– hematocel: sange acumulat in regiuna scrotala;

– hemartroza: colectie sanguinolenta intr-o caviutatea articulara.

Atitudinea terapeutica in fata unei hemoragii consta din care sunt de importanta si prioritate egala si anume: oprirea sangerarii (hemostaza) si inlocuirea sangelui pierdut.

Despre hemostaza voi vorbi intr-un post separat.