Configuratia externa a trunchiului cerebral
Trunchiul cerebral este format din trei etaje: bulbul (măduva prelungită), puntea lui Varolio (protuberanţa) şi pedunculii cerebrali (mezencefal).
Bulbul şi puntea au o porţiune ventrală, în care predomină substanţa albă, şi o porţiune dorsală, în care predomină substanţa cenuşie.
Spre deosebire de bulb şi punte, mezencefalul prezintă trei porţiuni:
a) una anterioară, reprezentată de picioarele pedunculilor cerebrali, prin care trec fibrele fasciculului piramidal;
b) una mijlocie, unde se află nucleul roşu şi substanţa neagră;
c) cea de-a treia, lama cvadrigemina (tectum), formată din patru coliculi cvadrigemeni: doi superiori şi doi inferiori.
Trunchiul cerebral prezintă o faţă ventrală (anterioară) şi una dorsală (posterioară).
1. Faţa ventrală
Faţa ventrală (anterioară) prezintă trei etaje care, de jos în sus, sunt: bulbar, pontin şi peduncular.
Etajul bulbar are ca limită inferioară marginea caudală a decusaţiei piramidale, iar ca limită superioară şanţul bulbo-pontin, unde îşi au originea aparentă nervii cranieni VI, VII şi VIII. Bulbul prezintă toate elementele descrise la măduvă. Pe linia mediană, remarcăm fisura anterioară.
Cordoanele anterioare ale măduvei, la nivelul bulbului, devin piramidele bulbare, în profunzimea cărora se află fibrele fasciculului piramidal.
Lateral de acestea, remarcăm şanţurile antero-laterale, iar în afara acestora, cordoanele laterale, care le continuă pe cele din măduvă şi, în partea lor superioară, prezintă o proeminenţă ovoidă, numită oliva bulbară. În şanţul dinapoia olivei (şanţ retroolivar) se văd originile aparente ale nervilor IX, X şi XI, iar în şanţul situat anterior de olivă (şanţ preolivar), originea aparentă a nervului XII. Tot lateral se află pedunculii cerebeloşi inferiori, care fac legătura între bulb şi cerebel.
Etajul pontin este limitat inferior de şanţul bulbo-pontin, iar superior de şanţul ponto-mezencefalic. Se prezintă sub forma unei benzi transversale de substanţă albă. Pe linia mediană, remarcăm şanţul arterei baziliare (artera care contribuie la vascularizaţia encefalului, alături de artera carotidă internă). De o parte şi de alta, se văd piramidele pontine, în profunzimea cărora trec fibrele fasciculului piramidal.
Lateral de piramidele pontine se află originea aparentă a nervului V; în afara acestuia sunt pedunculii cerebeloşi, care fac legătura între punte şi cerebel.
Etajul peduncular este limitat inferior de şanţul ponto-mezencefalic, iar superior de chisma optică, ce se continuă lateral cu tracturile optice. Remarcăm, la acest nivel, picioarele pedunculilor cerebrali, care sunt două cordoane de substanţă albă divergentă cranial. În spaţiul dintre picioarele pedunculilor se găseşte glanda hipofiză, suspendată de tuber cinereum prin intermediul infundibulului. Sub aceste formaţiuni se află doi corpi mamilari, sub care se remarcă originea aparentă a nervilor oculomotori (perechea a III-a de nervi cranieni). Legătura cu cerebelul se face prin pedunculii cerebeloşi superiori.
2. Faţa dorsală
Faţa dorsală se poate vedea numai după îndepărtarea cerebelului, de care este separată prin ventriculul IV. Limitele dintre bulb, punte şi mezencefal sunt mai puţin evidente. La acest nivel, de jos în sus, distingem: etajul bulbar, etajul fosei romboide şi etajul peduncular, cu cei patru coliculi cvadrigemeni (doi superiori şi doi inferiori) care formează lama cvadrigemină.
Etajul bulbar – În partea sa inferioară este asemănător măduvei, iar în partea superioară se află trigonul bulbar al fosei romboide. În partea inferioară, etajul bulbar prezintă, pe linia mediană, şanţul median dorsal care continuă şanţul omonim de la nivelul măduvei. Lateral de acest şanţ, remarcăm fasciculul omonim de la nivelul măduvei, respectiv fasciculul gracilis, iar lateral de el, fasciculul cuneat.
Etajul fosei romboide – Fosa romboidă, aşa cum arată şi numele, are forma unui romb şi reprezintă podişul ventriculului IV. Un şanţ transvers, care constituie axul mic al rombului, împarte fosa romboidă
în trigon bulbar (inferior de acest şanţ şi cu vârful în jos) şi un trigon pontin (deasupra şanţului transvers şi cu vârful în sus).
La vârful trigonului pontin se află apeductul lui Sylvius, un canal prin care ventriculul IV comunică cu ventriculul III. În
unghiurile laterale ale fosei romboide se află tuberculul acustic, în profunzimea căruia se găsesc nucleii acustici (cohleari).
Etajul peduncular – La aceste nivel, remarcăm prezenţa celor patru coliculi care formează lama cvadrigemina (tectum). Între cei doi coliculi superiori se află glanda epifiză. Coliculii superiori sunt legaţi de corpii geniculaţi externi (laterali), la care soseşte calea optică, în timp ce coliculii inferiori sunt legaţi de corpii geniculaţi interni (mediali), la care soseşte calea acustică. Aceste legături se realizează prin braţul coliculului superior şi, respectiv, inferior. Notăm, în plus, faptul că la nivelul tectumului îşi are originea aparentă nervul IV. Acesta apare sub coliculii inferiori.