Structura măduvei spinării

Măduva spinării este formată din substanţă cenuşie, dispusă în centru, sub formă de coloane, având în secţiune transversală aspectul literei „H” şi substanţă albă la periferie, sub formă de cordoane.

Substanţa cenuşie

Este constituită din corpul neuronilor. Bara transversală a „H”-ului formează comisura cenuşie a măduvei, iar porţiunile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale şi posterioare.

1. Comisura cenuşie prezintă în centru, canalul ependimar care conţine LCR şi, în sus, la nivelul trunchiului cerebral, se dilată, formând ventriculul IV.
2. Coarnele anterioare (ventrale) conţin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat în regiunea intumescenţelor. Coarnele anterioare sunt mai late şi mai scurte decât cele posterioare şi conţin două tipuri de neuroni somatomotori: neuroni α şi neuroni γ, ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor spinali. Axonul neuronului α ajunge la muşchiul striat cu care formează o sinapsă specială neuroefectorie, numită placă motorie, în timp ce axonul neuronului γ ajunge la porţiunea periferică (contractilă) a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular.
3. Coarnele posterioare (dorsale) conţin neuroni ai căilor senzitive care au semnificaţia de deutoneuron (al II-lea neuron), protoneuronul (I neuron) fiind situat în ganglionii spinali.
4. Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară,în regiunea toracală şi lombară superioară. Conţin neuroni
vegetativi simpatici preganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal şi formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic.

Între coarnele laterale şi posterioare, în substanţa albă a măduvei, se află substanţa reticulată a măduvei, mai bine individualizată în regiunea cervicală şi formată din neuroni dispuşi în reţea, precum şi neuroni reticulizaţi, prezenţi în jurul canalului ependimar.

Substanţa albă

Se află la periferia măduvei şi este dispusă sub formă de cordoane, în care găsim fascicule:
– ascendente, situate, în general, periferic;
– descendente, situate spre interior faţă de precedentele;
– de asociaţie, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii.
1. Cordoanele posterioare cuprind fasciculul gracilis (Goll), iar lateral de acesta, fasciculul cuneat (Burdach), precum şi fasciculele de asociaţie.
2. Cordoanele anterioare cuprind trei feluri de fascicule:
a) fascicule de asociaţie – fascicul fundamental – are originea în substanţa cenuşie şi este format din ramuri ascendente şi descendente care fac legătura între diferite segmente medulare;
b) fascicule ascendente – reprezentate de fasciculul spinalotalamic anterior, cu originea în deutoneuronul de la nivelul cornului posterior al măduvei (protoneuronul se află în ganglionul spinal). Axonul deutoneuronului, după ce se încrucişează cu opusul, ajunge în cordonul anterior de cealaltă parte;
c) fascicule descendente – împărţite în două categorii:
• fascicule piramidale, care controlează motilitatea voluntară şi care îşi au originea în scoarţă – fasciculul piramidal direct sau corticospinal anterior, situat în jurul fisurii mediane;
• fascicule extrapiramidale, care controlează motilitatea involuntară automată şi semiautomată, având origine subcorticală, cum ar fi:
fasciculul tectospinal, cu originea în mezencefal;
fasciculul vestibulospinal medial, cu originea în nucleii vestibulari medial şi inferior din bulb.
3. În cordoanele laterale se află toate cele trei tipuri de fascicule:
a. Fascicule de asociaţie – fascicul fundamental, care, după cum a fost descris, se găseşte şi în cordonul anterior al măduvei, având aceeaşi structură.

b. Fascicule ascendente – reprezentate de fasciculul spinalotalamic lateral şi de cele două fascicule spinocerebeloase ventral (încrucişat Gowers) şi dorsal (direct Fleschig). Fasciculul spinotalamic lateral îşi are originea în deutoneuronul de la nivelul cornului posterior al măduvei (protoneuronul se află în ganglionul spinal). Axonul deutoneuronului din cornul posterior al măduvei, după ce se încrucişează cu opusul, ajunge în cordonul lateral de partea cealaltă, unde formează fasciculul spinotalamic lateral.

Fasciculele spinocerebeloase îşi au originea în deutoneuronii de la nivelul cornului posterior. În cazul fasciculului spinocerebelos dorsal, axonul deutoneuronului din cornul posterior trece în cordonul lateral de aceeaşi parte, în timp ce în cazul fasciculului spinocerebelos ventral, axonul deutoneuronului se încrucişează şi trece în cordonul lateral de partea opusă.
c. Fascicule descendente. Ca şi în cordonul anterior, în cordonul lateral există două categorii de fascicule descendente:
fascicule piramidale, care controlează motilitatea voluntară şi care îşi au originea în scoarţă – fasciculul piramidal încrucişat (corticospinal lateral), situat în cordonul lateral;
fascicule extrapiramidale, care controlează motilitatea involuntară automată şi semiautomată, având origine subcorticală:
fasciculul rubrospinal, cu originea în nucleul roşu din mezencefal, situat înaintea fasciculului piramidal încrucişat;
fasciculul olivospinal, cu originea în oliva bulbară şi situat în cordonul lateral, anterior de fasciculul spinocerebelos ventral;
fasciculul reticulospinal, cu originea în formaţia reticulată a trunchiului cerebral;
fasciculul nigrospinal, cu originea în substanţa neagră;
fasciculul vestibulospinal lateral, cu originea în nucleul vestibular lateral.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.