Nervii cranieni

Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de 12 perechi.

Se deosebesc de nervii spinali prin aceea că au o dispoziţie metametrică şi nu au două rădăcini (dorsală şi ventrală).

Clasificarea nervilor cranieni

Nervii I, II şi VIII sunt senzoriali, conducând excitaţii olfactive (I), optice (II) şi statoacustice (VIII).

Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt motorii.

Nervii V, VII, IX, X sunt nervi mixti.

Nervii III, VII, IX, X au în structura lor şi fibre parasimpatice preganglionare, cu originea în nucleii vegetativi
(parasimpatici) ai trunchiului cerebral.

Perechile de nervi cranieni

Perechea I de nervi cranieni – nervii olfactivi – au originea în celulele bipolare din mucoasa olfactivă. Sunt nervi senzoriali, care conduc informaţiile legate de miros.

Perechea a II-a de nervi cranieni – nervii optici – sunt compuşi din axonii celulelor multipolare din retină, care formează nervul optic. Sunt nervi senzoriali.

Perechea a III-a de nervi cranieni – nervi oculomotori – sunt nervi motori, care au şi fibre parasimpatice. Originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul motor al oculomotorului din mezencefal, iar pentru fibrele parasimpatice, în nucleul accesor al nervului III, tot din mezencefal. Originea aparentă se află în spaţiul dintre pedunculii cerebrali. Fibrele motorii merg la muşchii drepţi intern, superior şi inferior şi la oblicul inferior ai globului ocular, precum şi la muşchiul ridicător al pleoapei: fibrele parasimpatice ajung la muşchiul sfincter al irisului şi la fibrele circulare ale muşchiului ciliar.

Perechea a IV-a de nervi cranieni – nervii trohleari – sunt nervi motori. Au originea reală în nucleul nervului, situat tot în mezencefal. Originea aparentă este pe faţa posterioară a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemina. Fibrele inervează muşchiul oblic superior.

Perechea a V-a de nervi cranieni – nervii trigemeni – sunt nervi micşti. Originea reală a fibrelor senzitive se găseşte în ganglionul trigerminal, situat pe traseul nervului. Acesta conţine protoneuronul. Deutoneuronul fibrelor senzitive se află în nucleii trigerminali din trunchiul cerebral. Fibrele motorii au originea reală în nucleul motor al trigemenului din punte. Originea aparentă se află pe partea posterioară a punţii. Fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei, iar cele motorii inervează muşchii masticatori. Din cele trei ramuri principale ale sale, cele oftalmică şi maxilară sunt senzitive, iar cea mandibulară este mixtă.

Perechea a VI-a de nervi cranieni – nervii abducens – sunt nervi motori. Au originea reală în nucleul motor al nervului abducens din punte: originea aparentă se află în şanţul bulbo-pontin. Fibrele inervează muşchiul drept extern al globului ocular.

Perechea a VII-a de nervi cranieni – nervii faciali – sunt nervi micşti care au şi fibre parasimpatice. Fibrele motorii au originea reală în nucleul motor din punte. Fibrele gustative ale nervului facial au originea în ganglionul geniculat de pe traiectul nervului, unde se găseşte protoneurionul: deutoneuronul se află în nucleul solitar din bulb.

Fibrele parasimpatic provin din doi nuclei: nucleul lacrimal şi nucleul salivator superior, ambii găsindu-se în punte. Originea aparentă se găseşte în şanţul bulbo-pontin. Fibrele motorii inervează muşchii mimicii. Fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la corpul limbii. Fibrele parasimpatice inervează glandele lacrimale, submandibulare şi sublinguale.

Perechea a VIII-a de nervi cranieni – nervii vestibulocohleari – sunt nervi senzoriali şi sunt formaţi dintr-o componentă vestibulară, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, şi o componentă cohleară, care are pe traiect ganglionul lui Corti. Ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii cohleari din punte, iar cea vestibulară, spre nucleii vestibulari din bulb.

Perechea a IX-a de nervi cranieni – nervii glosofaringieni – sunt nervi micşti, care au şi fibre parasimpatice. Originea reală a fibrelor motorii se găseşte în nucleul ambiguu din bulb. Fibrele senzoriale (gustative) au primul neuron în ganglionul de pe traiectul nervului, iar deutoneuronul, în nucleul solitar din bulb. Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb. Originea aparentă se găseşte în şanţul retroolivar. Fibrele motorii se distribuie muşchilor faringelui. Fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la rădăcina limbii. Fibrele parasimpatice ajung la glandele parotide.

Perechea a X-a de nervi cranieni – nervii vagi sau pneumogastrici– sunt nervi micşti care au şi fibre parasimpatice. Originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul ambiguu. Fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionii de pe traiectul nervului, deutoneuronul aflându-se în nucleul solitar din bulb. Fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag. Originea aparentă se află în şanţul retro-olivar. Fibrele motorii inervează musculatura laringelui şi faringelui. Fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativă de la baza rădăcinii limbii. Fibrele parasimpatice se distribuie organelor din torace şi abdomen.

Perechea a XI-a de nervi cranieni – nervii accesorii sau spinali – sunt nervi motori. Sunt formaţi din două rădăcini: una bulbară, cu originea în nucleul ambiguu, şi una spinală, cu originea în cornul anterior al măduvei cervicale. Distribuţie: prin ramura internă care pătrunde în nervii vagi, fibrele ajung la muşchii laringelui, iar prin ramura externă ajung la muşchii sternocleidomastoidian şi trapez.

Perechea a XII-a de nervi cranieni – nervii hipogloşi – sunt nervi motori. Au originea reală în nucleul motor al nervului situat în bulb. Originea aparentă se găseşte în şanţul preolivar. Inervează musculatura limbii.