1. Calea sensibilităţii kinestezice
Sensibilitatea kinestezică (simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu) utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu sensibilitatea tactilă epicritică.
Receptorii:
a) pentru sensibilitatea tactilă epicritică, sunt aceiaşi ca şi pentru sensibilitatea tactilă protopatică, însă cu un câmp receptor mai mic;
b) pentru sensibilitatea kinestezică, receptorii sunt corpusculi neurotendinoşi ai lui Golgi şi corpusculii Ruffini.
Protoneuronul se află în ganglionul spinal, a cărui dendrită, lungă ajunge la receptori. Axonul, de asemenea lung, pătrunde în cordonul posterior, formând la acest nivel fasciculul gracilis şi fasciculul cuneat. Menţionăm că fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară şi în măduva cervicală. Aceste două fascicule, numite şi fascicule spinobulbare, urcă spre bulb.
Deutoneuronul se află în nucleii gracilis şi cuneat din bulb. Axonii celui de-al II-lea neuron se încrucişează în bulb şi formează decusaţia senzitivă, după care devin ascendenţi şi formează lemniscul medial, care se îndreaptă spre talamus.
Al III-lea neuron se află în talamus. Axonul celui de-al III-lea neuron se proiectează în aria somestezică I.
2. Calea sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării
Această cale este constituită din două tracturi:
a) tractul spinocerebelos dorsal (direct);
b) tractul spinocerebelos ventral (încrucişat).
Receptorii acestei căi sunt fusurile neuromusculare.
Protoneuronul este localizat în ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea rădăcinii posterioare, intră în măduvă, în substanţa cenuşie.
Deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei. Axonul celui de-al II-lea neuron se poate comporta în două moduri:
→ fie se duce în cordonul lateral de aceeaşi parte, formând fasciculul spinocerebelos dorsal (direct);
→ fie ajunge în cordonul lateral de pe partea opusă, deci se încrucişează şi formează fasciculul spinocerebelos ventral
(încrucişat). Ambele fascicule au un traiect ascendent, străbat măduva şi ajung în trunchiul cerebral, unde se comportă în mod diferit:
a) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai bulbul şi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, mergând de-a lungul pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel.